Despre cum am decis să ies din umbră

Sursă foto: pexels.com

Hei!

Probabil că cei care mă urmăriți de ceva timp (de cel puțin o lună) ați observat o mică schimbare, anume profilul cu care public.

Scriitorul Anonim

Pe la sfârșitul lui aprilie 2017, când am creat acest blog, aveam intenția de a rămâne cât mai anonim posibil. Poate că unii dintre voi îl mai țineți minte pe Scriitorul Anonim, nu? Ei bine, câteva luni am publicat sub acest nume de care, totuși, eram cam nemulțumit. Asta e, nu avusesem prea multă inspirație când mi-l alesesem.

Daniel

Pe la începutul lui septembrie, m-am gândit că nu ar fi rău să fac câteva schimbări, poate chiar numele. Mă gândeam că aș putea măcar să-mi folosesc unul dintre prenume, ceva mai concret de care gândul cititorilor să se poată agăța mai ușor. Astfel, am devenit Daniel (un prenume pe care nu prea obișnuiesc să-l folosesc în viața de zi cu zi). Dar tot anonim am rămas, fără poză, fără prea multe indicii care să conducă spre mine.

Lunile au trecut, blogul a crescut, s-au strâns câțiva oameni în plus, iar totul era OK. Am văzut că îmi merge bine, că există oameni cărora le place ce scriu și că munca mea nu este în zadar. M-am entuziasmat, ce-i drept. Zilele astea am decis că trebuie să renunț la secrete și la anonimat. Așa că iată-mă aici, scriind articole de mai bine de 10 luni.

Costin Daniel Neață

Numele meu (întreg) este Costin Daniel Neață, am 14 ani și locuiesc în județul Giurgiu. În prezent sunt în clasa a VIII-a și mda… o să fie un an complicat…

La început mi-era frică. Nu știam dacă oamenilor o să le placă ceea ce scriu, așa că mi-a fost mai ușor să rămân anonim, să nu-mi asum, deocamdată, tot ce am scris aici. În plus, lumea judecă foarte ușor atât în funcție de înfățișare, dar mai ales în funcție de vârstă. Cu puțin ajutor din partea cuiva, mi-am dat seama că cine îmi apreciază cu adevărat munca nu va fi preocupat de faptul că am doar 14 ani.

Am ucis Scriitorul Anonim și i-am dat foc. Dar el trăiește în continuare prin mine, cel din prezent care a decis să-și asume tot ce scrie aici.

Atunci când ești blogger la început de drum, vei simți nevoia să rămâi anonim, dar, în timp, lucrurile ies la lumină. Cel puțin acesta a fost cazul meu.

În final, vreau să vă mulțumesc vouă, atât celor care mă urmăriți de la început, cât și celor ce au apărut abia acum. Mulțumită vouă, mi-am dat seama că munca mea nu este în zadar. Abia aștept ca această mică comunitate să se mărească din ce în ce mai mult.

3 gânduri despre „Despre cum am decis să ies din umbră

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s